Veșnicul răsărit
Primește-această floare-n dar,
Un galben trandafir în floare
Ca luna plină-n codrul rar
Când seara-n liniște răsare.
E semnul dragostei ce-o port
Ființei tale totdeauna,
Iar când voi fi de mult un mort
Privește cum răsare luna.
E galbenul de pe obraz
Al celui ce pe veci dispare,
Al soarelui ce-asfinte azi,
Dar mâine iarăși va fi soare.
poezie clasică de Mihai Beniuc din Glasul pietrelor
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.