Pe punte... peste punți
Ce straniu-mi pare-acuma
Când filmul desfășor,
Un mânz de Pegas, spumă,
Se opintea a zbor.
Căta să se desprindă
De sol, vibrând spre soare,
Cu nara aburindă,
Pe fragede picioare.
Cerca să decoleze
Pe-o punte de răchită,
Dar cine să viseze
Că piere-ntr-o clipită?
Atâtea punți în față
Înguste se-așterneau,
Încrâncenări de viață
Genunchii îmi stârneau
Că am uitat făptura
Firavă și tăcută...
Îi pregătesc ciutura
Din nou, de-o fi născută.
Și cristaline picuri
În sorbituri adânci
Să-i întărească trupul
În zboru-i peste stânci.
poezie de Gabriela Gențiana Groza din Rostiri (1997)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Votează! | Copiază!
Cartea "La mana lui Cronos" de Gabriela Gențiana Groza este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre tăcere
- poezii despre stânci
- poezii despre picioare
- poezii despre naștere
- poezii despre filme
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultimele zile au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.