Inmuguresc iubire

Mă risipesc în ani
Mi-e timpul împietrit,
Secunde-bolovani
Măsoară ce-am trăit.

Clepsidră a ursitei
Deşartă rând pe rând,
În bolul amorţitei
Speranţe, câte-un gând.

Pierdut într-un ocean,
De griji prea-istovit
În sufletu-mi alean,
Cu lanţuri-s pironit

Purtat de-un val în juru-mi
Fir de nisip mi-e ţelul
Dansând în zboru-i ce nu-mi
Aşterne-n faptă zelul.

Dar lin un dor re-nvie,
Resimt un desmierdat
De o lumină vie
În trupu-mi cufundat.

Senin eu mă privesc.
Vârtej de gânduri calde
Încep să împletesc,
Dorinţele să-mi scalde.

Prins de suava-mi mreajă
Bobul de implinire
Se-afundă adânc în vrajă
Înmugurind iubire.

Şi seva mea de viaţă
În stihuri închegată
Drept pavăză-mi se-agaţă
De duh întruchipată.

poezie de Eugen Lovin (2 iunie 2009)
Adăugat de Eugen Lovin
Votează! | Copiază!