Concubinul poeziei
Nesatisfăcută
Singurătatea
m-a
împins
în
brațele poeziei
Cică
nu mai sunt
bun
Decât
de
semnul mirării
Și
de cel mult
O metaforă-două
pe
noapte
Uf
Iar
se-aude
De la
biserica digitală
a
satului
Clopoțelul
de
intrare
în
cealaltă lume
Adio
Și
să
ne revedem
în Nirvana
O ce
curent
domnilor
Închideți dracului
ușa
cu rana
PS
Alte pete
de
cerneală
C-o picătură
de sânge
cred că
se
spală
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (31 august 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.