Lumina
Numele tau azi il inchid intr-o voce straina
Si te sarut la inceput de toamna in lacrimi
Niciodata nu ai avut o farama de vina
Ci eu am fost invaluit mereu de patimi..
Si-acum de dor mi-e inima plina
Si astept sa se ridice un nou val de suferinta
Dar cine... oare cine ma alina?
Si-mi pun o ultima dorinta
Sa intelegi candva
Iubirea mea
Ce-am inteles eu prin lumina.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre voce
- poezii despre vinovăție
- poezii despre toamnă
- poezii despre prezent
- poezii despre iubire
- poezii despre inimă
- poezii despre dor
- Ne poți propune o poezie de dragoste?