Universul
*
Explodează supernove,
Se formează nebuloase,
Se duc multe alte nove,
Stelele se fac frumoase.
Se ivește o cometă,
Cade un meteorit,
Se-nvârtește o planetă,
Lângă ea un satelit!
Se "văd" multe "goluri negre",
Luminează un pulsar,
Răsare al nostru Soare
Și apoi dispare iar.
Se nasc mii de stele duble
Și milioane de asteroizi
Și omul s-a gândit să "umble"
Printre stelele cu cozi.
*
Vorbim despre galaxii,
Le facem metagalaxii,
Iară vorbind de sisteme,
Nu avem de ce ne teme.
Trimitem de pe Pământ
Mesaje aruncate-n vânt,
Spre alte civilizații
Ce-s din alte constelații.
Cunoaștem sistemul solar,
Știm totul despre un pulsar,
Spunem despre orice quasar
Că vine și pleacă iar.
*
Însă multe noi nu știm,
Iară dacă ne gândim,
Foarte multe întrebări
Așteaptă răspunsuri și completări.
Dar cine să le răspundă?
Că sunt mult prea dificile!
Iar pe-a nopții dulce undă
Apar niște proiectile.
Ele sunt moderne nave
Din acelea spațiale,
Nu-s deloc niște epave
Ce nu fac două parale.
*
Universu' acesta e
Și e plin de mistere,
Iar ca să-l cunoașteți bine,
Studiați-l toți cu mine!
Universu-i infinit,
Capete nu are,
Universu-i nesfârșit,
Nu-i disc ca al nostru Soare.
........................................
*
Poate unii pământeni
Visează la marțieni
Și O. Z. N.-uri visează,
Ce planete cercetează.
Este un basm științific,
Științifico-fantastic,
Un basm despre viitor
Îl vezi la televizor.
Este basm, dar științific,
Este basm, dar electronic,
Este basm de viitor
Și-i fantastic mai ușor.
Pretinde că n-are trucaje
Și ne arată peisaje,
Peisaje de pe alți aștri,
Unde stau extratereștri.
*
Însă acelea sunt doar filme
Despre spațiul nesfârșit,
Frumoase și nostime,
Despre albastrul infinit.
Dar de vezi și adevărul,
Fără pic de ficțiune,
O să crezi că Universul
Nu este chiar ca în filme.
Este negru și închis,
Căci aici domnește noaptea,
Nu-i albastru și deschis,
Așa cum e la noi ziua.
*
Univers un haos cosmic,
Un pustiu, un neant frumos,
O perdea de întuneric
Întins, măreț și faimos.
Un deșert cu multe case,
Stele oaze distanțate,
Niște puncte luminoase
Rotunde și-ndepărtate.
Univers plin de mistere
Și de taine mii și mii,
Cufundat într-o tăcere,
Tăcerea adâncă a nopții.
Un regat de întuneric,
Împărăția nopții,
Veșnicia-n spațiul cosmic
Domnește zi de zi.
Univers cu mii de stele,
Ele adevărate perle;
Un pustiu așa frumos,
Imens, falnic un colos!
Un mărgean cu multe stele
Înșirate armonios
Pe o salbă de mărgele,
Un peisaj măiestuos.
*
În deșertul atmosferic
Găsești stele mii și mii,
Despărțite de-ntuneric
Prin distanțe și armonii.
Ani-lumină depărtează
Un astru de celălalt,
Depărtează și crează
Probleme la cercetat.
Univers un hău ciudat,
Plin de stele și aștri,
Universul neîncetat
Crează minunății.
*
Acesta e Universul
Adevărat și real,
Nu vă luați după filmul
Ce-l arată ideal.
El e plin de capcane
Nevăzute, neștiute
Și ascunde secrete multe,
De oameni nebănuite.
Ascunde cu măiestrie,
Cu atenție și migală
Și omul sigur nu poate să știe
Ce-i dincolo de albăstreală.
*
Însă acum s-a mai aflat
Ceva din adevărul adevărat;
Dincolo de zarea albastră
Se ascunde o lume măiastră.
O lume-n expansiune,
Cu stele ce toate vor apune,
Însă altele-n loc vor apărea,
O lume aflată-n continuă schimbare.
În întinderea-i nebună,
Vastă, imensă, nesfârșită,
Ocupă o suprafață
Ce-i enormă, infinită.
El mereu se tot întinde
Și nu vrea să stea deloc,
Se mărește, se extinde,
Ocupă atâta loc.
Un imens laborator
Pentru un cercetător;
Pentru științe spațiale,
Astronomice, mondiale.
.................................
*
Și-n acest spectru stelar
Se formează iar și iar,
Mereu, mereu altă lume,
Ce la rându-i va apune.
Și apar pulberi interstelare,
Prafuri interplanetare;
Organizată-n materie,
Viața-n Univers se-nscrie.
*
Sper că ați aflat adevărul
Pe care l-ați căutat:
Acesta este Universul,
Universul adevărat!
.....................................
*
Toate acestea laolaltă,
Adunându-le-ntr-un vers,
Definesc poezia toată
Prin cuvântul: Univers!!!
poezie de Cornelia Georgescu din În căutarea omului (2005)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
