Sperante de iubire

Pe cand luna-si joaca rolul
Destrajer al lungii nopti
Ochi-mi lumineaza holul
Ca dovlecii cei mai copti.

Iara tu precum un sarpe
La izvorul de pe deal
Dai un cant cum mii de harpe
N-ar aduce la egal.

Si priving cu ochii care
Diamante par a fi
Ma atragi ca-ntr-o visare
Si nu voi a ma trezi.

Apele ce curg la vale
Precum oastea lui Traian
Au plan bine pus la cale
Sa vrajeasca un golan.

Rasarind dintre tufisuri
Ca un iepure speriat
Ochii tai ca luminisuri
Imi apar neincetat.

Ma intind prin tot izvorul
Ca o pata de amor
Si-i foarte frumos decorul
Langa fata ce-o ador.

Din lalele batrane
Ce pazesc al nostru vis
Numai trei vor fi stapane
Pe vecie-n paradis.

O lalea esti tu iubire
O lalea sunt eu... frumos!
Iara ultima e sanul
Ce ne tine calduros.

Pregatindu-ma sa fluier
Ca o vrabie-n brumar
Te-oi chema ca altadata
Sa dansam intr-un pahar.

Plecaciuni in fata fetei
Ce ma face fericit
Sunt prea slab sa rezist setei
De amor nestapanit.

Sarutari din partea celui
Ce te cheama a-l iubi
Pretios precum inelu-i
Scump la "toati lumili".

Eu ma dau mai intr-o parte
Ca sa te surprind c-un ochi
Dezbracata jumatate
Fii ferita de deochi!

Te dezbrac incet cu mana
Ce te pretuieste mult...
Calm... am toata saptaman
Sa te am si sa te-ascult.

Si in ora ce-a tarzie
Pe cand ceasul bate mut
Ti-oi citi o poezie
Intr-un ritm subtil, tacut.

Pe cand noaptea se sfarseste
Si eu pierd din ochi lumina
Mai aud cum ea paseste
..... scumpa Madalina.

Si desi nu am putere
Sa privesc in viitor
Nu am sa-ti promit avere
Ci un simplu dormitor.

Tu sa-mi fii de azi fidela
Fara pete si greseli
Fii fecioara nu gazela
Nu vreau sa ma-nseli.

Juramatul de iubire
Ce odata mi l-ai dat
Il mai am in amintire
Sunt doi ani
... dar n-am uitat.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Votează! | Copiază!