Cine sunt
Cine sunt?
Sunt ca un Hristos răstignit pe cruce,
Ori un om care cerșește la o răscruce!
Poate sunt un pom în floare,
Care aduce bucurie la fiecare.
Cine sunt?
Sunt un soare care apune
Poate o stea fără de nume,
Cine sunt eu,
Cine îmi spune?
Poate sunt tot sau nimic
În lume asta mare,
Ori sunt un om ca orișicare,
Care se naște și moare.
Cine sunt eu oare?
poezie de Vladimir Potlog (13 iunie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Votează! | Copiază!
| LePrax [din public] a spus pe 20 august 2009: |
| Bai omule intelege ca nu esti Hristos.Te rog nu mai fa asemenea comparatii. |
| Vladimir Potlog [autorul] a spus pe 31 august 2009: |
| bai omule!!! tu daca nu intelegi ce vreau sa zic eu in poeziile mele e problema ta.Un poet trebuie sa compare tot ce ieste sfint cu ceea ce nu este sfint, ceea ce e bun cu ceea ce e rau si ceea ce e real cu fantezia.Un poet trebuie sa fie liber in creatia sa.E dreptul tau sa ma critici dar numai nu in asa fel, daca te socoti poet. |
| Vladbalan [din public] a spus pe 15 septembrie 2009: |
| Nu stiu ce sa zic.Sunt un bun crestin si trebuie sa fiu de acord cu LePrax. |
| Olesea [din public] a spus pe 9 februarie 2010: |
| Sunt intru totul de acord cu autorul poeziei. |
| Sapte Dimineata [din public] a spus pe 27 iunie 2011: |
| Inca ne mai balacim cu picioarele in aceeasi mocirla si anume religia.Frica de Dumnezeu ? Ce e asta ? Nu pot decat sa pufnesc din nas. |
| C. Erber [din public] a spus pe 27 iunie 2011: |
"Șapte Dimineața"!
Te-ai sculat prea devreme,
de aceea pufnești din organul acela
numit nas.
Comentariul tău mocirlos
despre religie
demonstrează
că ar fi cazul
să-ți măsori,
din când în când,
lungimea organului. |
| Sapte Dimineata [din public] a spus pe 27 iunie 2011: |
Iar tu ai dormit prea mult
Buna dimineata! Asa ca fiule risipitor, Dumnezeu, nu are nevoie de aparea omeneasca, si nici de schele intelectuale sa-i sustina existenta, Adevarul sta singur in picioare. |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 27 iunie 2011: |
| Daca Dumnezeu e o fiinta rationala, atunci creeaza cu un scop. Inseamna ca omul a fost si el asezat in randuiala cosmica cu un rost. Chiar daca admitem ca intre Dumnezeu si om nu se stabilesc raporturi interpersonale (si cu atat mai mult filiale), trebuie sa recunoastem un sens existentei umane intr-o lume creata de Dummezeu. Asa ca Dumnezeu are nevoie de om, (fie si una secundara si provizorie), fiindca altfel nu l-ar fi zamislit. Cuvantul "adevar" are seminicatie doar pentru cel care poate comite erori. Asa ca Dumnezeu, fiinta perfecta nu e un adevar pentru el, ci pentru oameni. Deci Adevarul divin nu se sustine prin el insusi, ci prin revenirea fiilor risipitori la adevarata lor casa (La Dumnezeu adica). |
| C. Erber [din public] a spus pe 27 iunie 2011: |
"Adevărul stă
singur în picioare"!
Care adevăr?
Desigur,
te gândești la al tău.
Tu nu vezi
că fiecare român
are adevărul lui?
Pe care îl plimbă,
ca pe un cățel,
în lesă. |
| Sapte Dimineata [din public] a spus pe 27 iunie 2011: |
| Interesanta prezumtie Daniel! Tot ce incercam sa transmit e ca omul nu ar trebui sa traiasca cu frica de Dumnezeu.Nicicand nu vom ajunge sa ne desavarsim, suntem doua abisuri - o fantana contempland cerul. |
| Sapte Dimineata [din public] a spus pe 27 iunie 2011: |
| Adevarul nostru il strangem la piept si il alaptam cu sange, asemeni unui pui de cancer |
| Simona Negru [din public] a spus pe 7 octombrie 2011: |
mie imi place poezia...felul in care se imbina cuvintele...iar intr-o poezie daca nu exista si anumite versuri care aparent inseamna ceva dar defapt autorul a incercat sa spuna altceva parca nu e poezie...parca e banala...mie imi place poezia... |
