Când trei pereți...
... Când trei pereți deja s-au prăbușit
Sub furtuna cea distrugătoare,
În peretele ce ți-a rămas
Tu să-ți faci fereastră către soare.
Când moștenirea ta-i așa săracă
Și ogorul ți-e cât un mormânt,
Tu nu-l sădi cu sălcii plângătoare,
Mai bine pune-o ghindă în pământ.
poezie de Maria Konopnicka din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Maria Konopnicka. [Vezi poezii despre sărăcie, poezii despre moștenire sau poezii despre Soare
1 Simona [din public] a spus pe 19 iulie 2009: |
| O poezie excelentă! |