- gură
- Într-o formă consacrată,
Gura-i cameră cu cheie
Și-i o șansă nesperată
... De-i închisă la femeie!
Definiția gurii
definiție epigramatică de Gabriela Gențiana Groza din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Votează! | Copiază!
1 wolfpress [utilizator înregistrat] a spus pe 22 septembrie 2009: |
femeie, buzele-ți fine rujate si balsamate de chicoteli si zi și noapte ți-au pălit și-s ieftine! |
2 Atena [din public] a spus pe 23 septembrie 2009: |
Ideea epigramei e simplă și veche: femeile care trăncănesc sunt obositoare! (în paranteză fie spus, și bărbații cu limbariță sunt obositori) Dar pentru că versurile epigramei trebuie să rimeze autoarea contorsionează fraza până la schimonosire. Exprimarea este forțată și greoaie, iar umorul tare scremut și subțire, subțire. Căutând o rimă pentru "femeie", autoarea ajunge la definiții stranii, de tipul "Gura-i cameră cu cheie" Domnule Culicovschi, dacă aveți cheia de la camera respectivă încercați să o închideți. Iar la viitoarea PLEDOARIE pentru epigramă n-ar strica să fiți mai exigent. |
3 Băutorul [din public] a spus pe 3 martie 2011: |
De ce exigent, femeie Ce e milițian în rol, Dacă nu avem o cheie Gura o să devină... sol!? |
4 C.Erber [din public] a spus pe 3 martie 2011: |
Domnule Băutor! Ar trebui să beau vârtos, pentru a putea râde nițel la epigrama Dv. |