La răspântia nopții
Un cântec va muri mai târziu
pentru toți
căutând să spintece comorile vremii
în fiece seară glăsuind:
- Deschideți, deschideți
sunt din povestea viforoasă a lumii
și-n frunze am inima roasă de molii.
Pe aici clipocește durerea ân ani
și-amurgul mă desparte de umbră,
în vis nu încap salamandre
nici heruvimul
prăbușit din sângele norilor.
De mâine se pietrifică timpul
iar urmașii lui vor ataca
la răspântia nopții
iubirea peticită
pe chipul unui mag.
poezie de Caliopi Dicu (15 noiembrie 2008)
Adăugat de Caliopi Dicu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Caliopi Dicu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.