Printre cioburi de vitralii
Arunc o monedă printre cioburile de sticlă în care stă împrăștiat chipul tău
Cap- capul de mort de pe vasul piraților, un vas tainic, nimeni nu știe unde ancorează
Am atribuit o aură de sfințenie acestei povești
Pe un altar, mă sacrificam zilnic
Construiam o biserică și îți pictasem chipul în vitralii
Din subconștient însă, a năvălit o lumină puternică, a spart ferestrele, a șters umbrele, dispărând clar-obscurul
Am aruncat o monedă printre cioburile de sticlă în care stătea împrăștiat chipul tău
Speram să iasă pajură - o pasăre puternică să ne poarte pe aripi în înălțimi
Dar a venit o lumină....
Când se face lumină, nicio taină nu mai poate ascunde iluzii, sentimente profane
Iar pe cruce, se răstignesc doar cei care își merită venerația
poezie de Gorunescu V Carmen Lidia
Adăugat de Gorunescu V. Carmen Lidia
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.