Adormiți pe-un infinit
Cu brațele zdrobite,
sub greutatea gândurilor tale,
îți imbrățișez cerul,
mângâindu-ți stelele căzătoare.
Ascuns în suflet,
mi-ai răsărit pe roua ochilor,
luminându-i.
Iți aud inima dansându-ți visele
în ritmul respirației mele.
Într-o colosală fericire
ne afundăm singurătățile.
Mânâ în mână,
adormiți pe-un infinit.
poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data decesului pentru Emilia Mariam. [Caut pe Google] [Adaug data decesului]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.