Cred asta
Timpul ne ia ce am agonisit c-o mână:
Bucurii, tinerețe, iubiri totul
Și cu cealaltă ne trage-n țărână;
Ajunși la capăt de drum, plătim ortul
Și-n bezna cavoului umed și mohorât
Se-nchide povestea zilelor noastre. Atât.
... Dar, din praf, din lut, unde m-a dus năpasta,
Domnul mă va înălța în Paradis. Cred asta.
*** Versuri scrise în noaptea de dinaintea execuției,
găsite în Biblia lui la închisoarea Gate-house/ Westminster, Londra.
poezie de Walter Raleigh, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Walter Raleigh. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.