Un bărbat discret
În sufletul adânc și a inimii văpaie
Mă arde-un dor nebun, care mă-nconvoaie
El stăruie cu drag în ochii mei căprui
Atunci când e de față, dar mai ales când nu-i.
E un bărbat frumos, misterios, discret,
E greu să îl descriu și să-i fac un portret,
E un bărbat sensibil ce-și merită din plin
Statutul de șarmant, privire de felin
Și fără să-mi dau seama, mă pomenesc mereu
Că-l pun în vârf ades, ca un real trofeu.
Ce cauți tu aici, în viața mea, străine?
Umblând nestingherit prin vise și suspine?
De ce îmi tulburi noaptea și-mi furi seninătatea
Vrei să mă râdă lumea și toată societatea?
Departe stai de mine, de visul meu secret
Și fii ca până acum, fii un bărbat discret!
Te-aș săruta cu patos, cu dragoste și dor,
M-aș afunda în tine, să simt al tău fior
Și te-aș iubi-neștire, că tot m-ai provocat
Aș vrea să am tăria să nu intru-n păcat
Rămâi pe mai departe, bărbat de calitate,
Deștept și enigmatic, în dulcea realitate
Și eu promit solemn să te iubesc o viață,
Din inimă să-mi fac o mare fortăreață.
poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.