Imnul păsării mute
De dorul tău văd mugurii plângând
Câmpiile-nflorind pe frunte-ngândurată
Simt munții palmei drepte de-o vreme înverzind
O ciută însetată aleargă disperată.
De dorul tău mă doare primăvara
Se roagă păsări, mute, către cer mimând
Și ciuta tot aleargă din zori și până seara
Vestale aprind focul din soarele plăpând.
Simt vântul cum oftează pe frunte de pământ
Din ochi de heruvim o ploaie prinde-a curge
Și ciuta îngrozită se-neacă într-un cuvânt
Din ochiul meu cel drept o perlă se prelinge.
Daniela Vîlceanu
poezie de Vîlceanu Daniela
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vîlceanu Daniela. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.