Astăzi a murit un marinar
E bătrân de-acum, de pe capul alb
Părul a-nceput să-i cadă;
Stă-n preajma Clubului Naval
Depănând povești din zilele de altădată.
Despre un război în care a luptat
Și despre faptele de demult de arme;
Camarazii lui, în isprăvile istorisite,
Stau sub semnul unei glorioase karme.
Deși pentru vecini poveștile
Au devenit un bun motiv de glume,
Toți foștii coechipieri îl ascultau
Ei știau despre ce vorbește-anume.
Nu-i vom mai auzi poveștile de-acum,
Prietenul nostru a trecut ultimul hotar,
Iar lumea parcă-i oleacă mai săracă
Pentru că astăzi a murit un marinar.
El a fost doar un simplu marinar,
Din rândul celor deja tot mai puțini. Un gând
Ar trebui să ne petreacă: s-ar putea s-avem
Nevoie iarăși de-astfel de oameni în curând.
Pentru c-atunci când țara e-n necaz aflăm
La ce-s folositori marinarii atât de mult,
Treaba lor e să-nlăture mizeriile pe care
Nu ei, ci alții le-au făcut.
Dacă nu-l putem onora, viu printre noi,
Cât ne poate-auzi vorbele bune,
Măcar să-i aducem un pios omagiu
După ce-a părăsit această lume.
Poate câteva rânduri scrise
Cu litere micuțe-ntr-un ziar,
Amintind că cineva-n lume plânge
Pentru că astăzi a murit un marinar.
poezie de Autor necunoscut, SUA, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.