Criticilor mei
Caut în lumea voastră claritate,
Dar nu o văd. Nu știu când a apus.
Văd doar banalitatea, căci e sus,
Cum vă umbrește har și demnitate.
Aceste lumi virtuale v-au sedus
Și v-au privat, nu doar de libertate,
Ci și de ale minții nestemate,
Iar sufletul, e cu atât mai dus.
Ce-ar zice Eminescu despre voi,
De v-ar citi schiloadele poeme?
Sub preșul artei voastre-i doar gunoi.
Aud lipsa trăirii-n vers cum geme.
Vă vreți clasici a fi? Nu mai fiți noi!
Frumosul se trăiește, nu se "screme".
sonet de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre suflet
- poezii despre seducție
- poezii despre libertate
- poezii despre lectură
- poezii despre frumusețe
- poezii despre artă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.