Sub luna plină, în fața treptelor
Sub luna plină,-n fața treptelor, s-au scuturat toate florile de cireș,
Învăluită-n fum, ea pare tristă acolo-n pat.
Simte astăzi același regret ca acum un lung an în urmă.
Cele două cosițe-s un nor destrămat, fața ei e palidă și străvezie,
Corsetul rubiniu este ud de la atâtea lacrimi.
Dar care-i pricina pentru care suferă astfel?
În fața ferestrei, ea zace-n beția unui vis.
poezie de Li Yu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Li Yu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.