Robotesc nervos
în fața ecranului și meciul stă
să-nceapă măreț la un fluier
se termină cu lacrimi tot la un fluier
țin ochii larg deschiși
la prezentarea jucătorilor cu zâmbetele
zglobii sub blițurile fotografilor
gazonul e verde și cheamă la joc
privesc atent cu berea la gură
în cutia transpirată rămâne
până la plonjonul portarului
gazdele primitoare fluieră o echipă
așez cutia pe măsuță și-mi spun: ce
bine e când te uiți la fotbal
și afară e noapte și e iarnă
spectatorii fluieră sau cântă
transpir de la emoțiile finalului
de meci tensionat cu multe cartonașe
galbene fără cârnați și mici
înghit în sec antrenat mai bine decât
majoritatea simplă a jucătorilor
care privesc dansul fulgilor de nea
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.