Cântecul nebunului
Mai bine-ți văd chipul uscat, neg lângă neg,
Mai bine-ți văd tâmplele-nvinețite, piatră flint,
Decât să uit s-alerg, s-alerg
După sunetul fermecat al unui corn de-argint.
Mai bine-ți leg fruntea cu o nuia de sălcioară
Și-alerg, alerg până-n ceasul în care o să mori,
Decât s-adorm pe-o pernă moale-n fiecare seară
Făr-a-nălța capul când trec pe dealuri vânători.
Mai bine-ți văd obrajii cenușii precum scaieții
Și părul sur negru-acum cum sunt cărbunii,
Decât să uit s-alerg în vara vieții
După ogarii albi ca laptele ai lunii.
poezie de Elinor Morton Wylie, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.