Era plecată
în lumea ei aproape de sfinții
care n-au vegheat asupra ei
că așa sunt sfinții
nepăsători ca niște copii
răzgâiați care se strivesc
nu vedea nimic și părea alături
de nălucile dotate cu inteligență
divină care spuneau că adevărul
doare când nu ești dispus
să asculți șoaptele muiate
în amurg ce în noapte curg
era plecată pe linul unui apus
de soare în cântecul calm
bisericesc la început și pop-rock
la final calcând triumfător
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre început
- poezii despre sfârșit
- poezii despre sfinți
- poezii despre răsfăț
- poezii despre noapte
- poezii despre muzică
- poezii despre inteligență
- poezii despre creștinism
- poezii despre biserică
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.