Un plop
De ce tremuri acolo
Între râul alb și drum?
Nu-ți este frig acum,
lumina soarelui te visează;
Și totuși înalți brațe flexibile, imploratoare, ca și cum
Ai vrea să tragi norii de pe cer ca să-ți ascunzi zveltețea.
Ești o fetișcană
Tremurând în chinurile unei extatice modestii,
O fată albă și imparțială
Căreia i-au fost smulse hainele de pe ea.
poezie de William Faulkner, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.