Urca în turnul
bisericii catolice din orașul
mai mult de munte să întoarcă
două din cele trei ceasuri
care aveau tupeul să funcționeze
aproape bine pentru cetățeni
zi și noapte urca scările de lemn
cu miros de catran și amețea
întotdeauna era sigur că o să cadă
chiar îi părea bine să gândească
cum gândește acum în camera
unde ticăiau mecanismele vechi
în dreptul ceasului defect zâmbea
niciodată nu a arătat ora exactă
nici nu avea ce căuta în turnul
acela vechi de biserică impunătoare
îi venea de multe ori să bată rotițele
cu barosul și ciocanul cel mititel
ceasul acela se hodorogise de tânăr
el a început după optzeci de ani
să se simtă cum se simțise ceasul
defect de tânăr nu bătea ora exact
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vasile Culidiuc. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.