în sipet
stă comod iubirea noastră
o udăm în fiecare noapte
cu păcatul adânc și neobrăzat
punem nerușinare omenească
între noi doar buzele vorbesc
și ne mângâiem cu privirea
sipetul lăsat în zona cu lacrimi
pe gene rupte direct din suflet
naște vise care scutură flori
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.