Mulţumesc ţie, viaţă!

Avem nevoie de speranţă,
De lumină, de credinţă şi de viaţă!
Avem nevoie noie de fiecare,
Iubire din iubire, iertare cu iertare!...

Avem nevoie de acasă de copii,
De petale de îngeri şi de poezii!
Avem nevoie noi de ceruri senine,
De roua vieţii-n miez de destine!

Avem nevoie de chipuri strălucitoare,
De sărbătorile fiinţei şi de răbdare!
Avem nevoie de gânduri noi de lumină,
De pagini de firesc, de pace vie deplină!

Avem nevoie de simplitate şi de noi,
De semeni răniţi în războaiele de-apoi!
Avem nevoie de şansă, de rugă, de sănătate,
De tot ce-i mai frumos în lume (dacă se poate?)!

Avem nevoie de Dumnezeu şi de iubire,
De toţi cei dragi, de lacrima lor subţire!
Avem nevoie să spunem cu multă speranţă
În fiecare dimineaţă: "Mulţumesc Ţie, Viaţă!"

poezie de Constantin Anton din Simplitate şi firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!