Baladă pentru Bere

I

În timp ce unii preferă largi câmpuri epice,
Iar alţii, dimpotrivă, tonalităţi şi ritmuri lirice
După cum pofta sau capriciul lor o cere,
O, voi, cei aflaţi sub semnul sacru, Nouă,*
Oferiţi-mi forma potrivită, mă-nchin vouă –
Vreau să cânt cum se cuvine catifelata Bere.

II

Unii fac rime despre cidru, o cunună;
Iar Cidrul chiar este-o băutură bună,
Când n-ai acces la alte spirtoase după vrere;
Dar Vinul, decât Cidrul mai gustos, mai bun,
Vinul însuşi (ar recunoaşte asta şi-un nebun)
Îşi pleacă fruntea în faţa unui ţap de Bere.

III

Coniacul, Romul, Ginul olandez cu iz ales,
Rachiul batavian n-au, bineînţeles,
Parfum, culoare şi nici putere
Pentru-a-ncălzi o inimă de englez adevărat,
Îi lipseşte spiritul vioi şi incitant
Pe care-l degajă, melodic, catifelata Bere.

IV

O! Atât de des ţi-am sărut obrajii, ţie,
Celei aflate-ntr-o cutie sau halbă maronie,
În carafe aburite sau în ciubere,
În butoaie sau în fel de fel de sticle...
Devin mai clarvăzător decât Pericle
Când sorb catifelata Bere!

V

Îmi place atunci când curge în pahar
Înspumată, plină de promisiuni, de har,
De farmec, cu irizări de miere;
Atunci aş paria, făcând un salt în timp,
Că nectarul băut de zeii din Olimp
Nu era mai gustos decât catifelata Bere.

VI

Daţi-mi o cupă, umpleţi-o apoi ochi.
Priviţi cum scânteiază, nu-i fie de deochi,
O voi bea toată, o, Doamne, cu plăcere!
Cine a sorbit odată din acest lichid divin
Va uita pe urmă de Rom, de Coniac, de Vin.
Mai presus de toate-i catifelata Bere!

VII

Inspiraţi de ea, ostaşii luptă fără a se teme,
Se logodesc iubiţii, poeţii scriu poeme
Şi balade plăcute ca a brizei adiere;
Iar în insulele britanice toţi oamenii socot
Că nimic nu întăreşte-un piept de patriot
Cum o face generoasa, catifelata Bere.

VIII

Anglicanii şi protestanţii duc o luptă care
Pune-n pericol şi viaţă şi picioare,
Fiecare dorind glorie şi avere;
Consevatorii şi laburiştii-s în dezacord
Total, dar ambele partide cad de-acord
Când laudă catifelata Bere.

IX

Bând, Crispin* şi-ai lui cântă-n vremuri vitrege
Sau vorbesc despre libertate, biserică şi rege,
Se echilibrează-n Europa polii de putere;
Când moşierul imaginează scheme şi mişcări
Pentru-a se-navuţi-n însorite ţări, dincolo de mări,
E vorba de efectul inspirat de catifelata Bere.

X

Licoare binecuvântată, tu eşti, vezi bine,
Port-drapelul singurei Libertăţi depline,
Reazem pentru sănătate, leac pentru durere;
Să ridicăm halbele şi cu ştiut meşteşug,
Cu sportivitate, să-nveselim orele care curg
Sorbind plăcuta, catifelata Bere.

XI

În timp ce-nşir aceste strofe se-aude
Clopoţelul; se deschide barul, acolo unde
Desfătându-te, eşti în câştig, nu-n pierdere!
Adieu, Muza mea, adieu, e ora de plecare!
Trebuie să-mi alin setea arzătoare
Sorbind savuroasa, catifelata Bere.

* Cifra 9 este considerată ca fiind magică.
- În baladele nordice este asociată cu Odin, mai exact cu numărul de zile petrecute de acesta agăţat de arborele lumii Yggdrasil înainte de a obţine ştiinţa runelor ( simboluri magice ale înţelepciunii şi puterii ).
- Cifra 9, simbolizează fructul spiritului, cuprinzând cele nouă graţii: înţelepciune, iubire, pace, suferinţă, blândeţe, binele, credinţă, smerenie şi cumpătare.
- Pentru evrei cifra 9 este un simbol al adevărului.
- Nouă este de asemenea un număr magic pentru că suma cifrelor unui număr multiplicat cu 9 este întotdeauna 9.

1 x 9 = 9 / 2 x 9 = 18 ( 1+8 = 9)/ 3 x 9 = 27 ( 2 + 7 = 9)/ 14 x 9 = 126 ( 1+2+6 = 9 ) etc.

* Crispin (Crispinus), cizmar roman, martir şi sfânt, patronul breslei cizmarilor şi tăbăcarilor.

poezie de John Gay, 1685-1732, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!