Noapte de vară
Soarele-i la asfințit,
Cerul peste noi coboară.
Satu-întreg a adormit,
Nicio pasăre nu zboară.
Întunericul de smoală
stăpânește-întreg pământul.
Dintre munți luna se scoală
și ne luminează gândul.
Noaptea ca un sfetnic bun
mintea noastră liniștește.
Nu mai e nimeni pe drum,
totul în sat odihnește.
Zorii zilei se arată.
În curând se luminează.
Bolta nu mai e-înstelată,
toată lumea este trează.
Munca la câmp iar începe.
Curge sudoarea pe frunte.
Viața parcă e mai verde,
poți să trăiești cât un munte.
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.