Să nu îmi ceri să uit
Întârzie un dor
la hotarele Amaradiei
de la Scrăzi
până la Stejari, drept spre ponoare,
acolo unde dedițeii în somn de frunze
renasc
noaptea de migdală
cu vise,
cu viața tihnită dinainte,
peste această pădure
la locul ei
răbdătoare
această apă liniștită
și ce greu le-a fost
n-ai de unde să știi
când s-au îmbrăcat de sărbătoare
și au iertat totul
poezie de Eli Gîlcescu
Adăugat de Eli Gîlcescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.