Măiestrie
Coboară iar în mine,
Scrânciob al copilăriei,
Cu brațul de jos
Urc spre înălțime și avânt.
Văd chipul mamei surâzând
Și florile din câmpie
Așternute cu măiestrie pe ie,
Culese tainic doar pe ie,
Urcușul lesne-adulmecând.
Sunt mai aproape de soare,
De ciocârlia doinitoare,
Cobor ușor cu ciocârlia
Și mă cuprinde nostalgia.
În părul mamei și-al surorii
S-a așternut argintul înserării.
poezie de Constantin Iordache din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre seară
- poezii despre păr
- poezii despre mamă
- poezii despre flori
- poezii despre copilărie
- poezii despre argint
- poezii despre Soare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.