Lumina întunericului
Cum să mă despart
de Floarea-de-Colț?
Iubirea-i piatră de granit,
nu pot, iubito, să-nțeleg
cum timpul se opune,
când două inimi se doresc
și se unesc cu-n nume.
Stau în genunchi
rugându-mă la tot ce-i sfânt,
la Muntele Măslin mă duc,
vrând să mă reculeg.
De ce să-mi taie brazii verzi,
de ce să-mi ia și munții,
de ce câmpiile să ardă,
de ce sa moară pruncii.
Aștept lumina Lui să vină,
iar întunericul să plece.
poezie de Ion Răduț din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ion Răduț. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.