Manifest pentru țara pierdută
Ați furat tot ce-a lăsat Nicolae Ceaușescu,
Și-n mormântul veșnic rece se învârte Eminescu.
Nici păduri n-au mai rămas și luăm pâinea din străini,
Că problema noastră agrară e pământul în ciulini.
Spunea un proverb odată: Fie pâinea cât de rea...
Însă țara se golește, neamul meu va dispărea!
Ce va fi în urma mea nici nu vreau să mă gândesc,
Doar că-n cele patru vânturi este neamul românesc.
În ce colțuri ale lumii trudesc fiii noștri dragi
Ca pe vremuri, Românie, când erau stăpâni și sclavi...
- Ce crezi tu că pot să fac, fiule pierdut de turmă,
Dacă vântul mă străbate și m-acoperă din urmă?!
poezie de Ștefan Radu Mușat din Exercițiu de patriotism (12 februarie 2018)
Adăugat de Adi Mușat
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre țări
- poezii despre sclavie
- poezii despre păduri
- poezii despre pâine
- poezii despre proverbe
- poezii despre România
- poezii despre Pământ
- poezii despre Nicolae
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.