În urma mea porțile cerului s-au închis
fiara din fiară crescută
brațele tale
ca niște ierburi de lână
se înfășoară
de-a lungul trupului meu
și cum umbli în mine
carne tremurândă
prin cotloanele sufletului
prin umăr prin oase
frunze alb albastre
în întunericul deja tocmit
doar ochii tăi
hăruiți cu lumină
de nimfă
mai strălucesc
dragostea ta
o furtună
și trupurile noastre flămânde
ca niște fiare vrășmașe
sfâșiindu-se
eu îți sorb lacrimile târzii
tu îmi bei sângele
cu o voluptate nebună
de data asta în locul buzelor
mi-au crescut aripi de fluturi
în locul ochilor am frunze de prun
și piept de vultur
și suflet de cuc
și mersul meu e înălțare
și brațul puternic
în urma mea porțile cerului s-au închis
definitiv
Share on FacebookShare on TwitterShare on Linkedin
poezie de Petre Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.