Ultimul sărut secular

Ultimul sărut secular

Autor Mihaela CD

Copacii pereche dintr-o pădure plâng,
Căci le-a sosit şi lor cel din urmă ceas,
În jur e totul răvăşit, pământu-i stâng
Şi cerul necăjit face-un ultim parastas

Se-aud topoare şi securi cum se ascut
Se pregătesc de zor la marele măcel
Pe ceruri norii vineţi se adună-n scut
Cu ploi poate-or salva vreun copăcel

Se-nfiorează şocată şi ţărâna de jale
Că-i martoră mută războiului secular
Nu e vijelie-n lume să le stea în cale
Călăilor cu tăiosul lor apetit circular

Doi arbori seculari îşi împărţesc clipa
Şi-şi sorb cu tristeţe ultimul lor sărut
Căci orişicât s-ar mai tângui şi-ar ţipa
Toţi fraţii din pădure deja au dispărut

Prin lacrimile lor murmură o şoaptă
Şi-şi blesteamă neînduplecaţii călăi
Le fie aprig pedepsită această faptă
Şi hăituiţi să fie de ăi mai mari dulăi!

poezie de Mihaela Cd din volumul Focul din Noi -2020 (2020)
Adăugat de Mihaela Cd
Votează! | Copiază!