Perdele de fum
în stațiune era un singur televizor
al pensionarilor
la club să-și imortalizeze trecutul în cuvinte,
între două ape și un ștrand orașul
completa rebus cu imaginația turiștilor,
se juca fotbal feminin pe terenul cu zgură
mingea era asemenea unui cap de bărbat navetist
între două trenuri se antrena pe terenul advers
descoperind metafora dintre sânii femeii
amețită cu griji și antrenată la cozi
îndelungi
unde răbdarea îi cerea să fie mai tare ca oțelul și să ia în piept
tutunul razei de soare,
să fie veselă și grabnic iertătoare,
momentele educative
se desfășurau în camere cu igrasie
sub perdele transparente
în care amorul era însoțit de mângâieri fierbinți
se redescopereau curbele și ascendenții,
tata îi declara iubire mamei,
eu vizionam filme
istorice în clubul pensionarilor
să atrag invidia puștilor localnici avizi
de iubiri interzise, îmi imaginam
cum aceștia bând setoși cafeaua cu lapte
din vase fierbinți
aveau emisii spontane cu zahăr peste un
timp măcinat în cuptoarele evului aprins.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre femei
- poezii despre zahăr
- poezii despre turism
- poezii despre trenuri
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre televiziune
- poezii despre tată
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.