Ți
(Pseudomonorimă)
Inima-ți bate în pașii mărunți
Îngerii acum îs bătrâni și cărunți
Lunecă apa din mare în munți
Și se destramă încrederea-n punți.
Curge sudoarea sărată pe frunți
Vrei să te doară și să înfrunți
N-ai învățat nici acum să renunți
Mai bine ar fi să te autodenunți!
Țopăie vrăbii, sau joacă la nunți
Argintul din clopot îl simți și-l asculți
Ești prizonierul- la fel ca cei mulți
Vina o porți. Te-ai născut, tre' să-nfrunți!
Din pâine, cu lacrimi, abia te înfrupți
Îți vine ca lupii în hăuri să cânți
Ți-e teamă de viață, dar nu vrei să minți
Mâinile stau la-chinare cuminți.
poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.