Clipe în lumina Lunii
În lumina Lunii, zidurile vechi
Par bucăți de gânduri presărate-n clipe
Care-ncearcă-n taină să mai înfiripe
Zboruri ce, odată, nu aveau perechi.
Întreceau, prin cerul timpului de-atunci,
Murmurul din stele, razele de Lună,
Cu luciri de suflet peste-a nopții strună
Și plutind sub vântul vechilor porunci.
Setea lor de viață își găsea izvor
În privirea caldă și-n frământ de brațe,
Visul fericirii nopților să-nhațe
Și să-l facă scutul zilelor de dor.
Clipe de-altădată, răsfirate-n gând,
Vin să mă-mpresoare-n nopțile pustii
Și așteaptă visul când, din nou, vor fi
Zboruri printre stele, calde, fremătând.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.