Ochi larg închiși
E toamnă, să nu mor de dor,
Ignor căderea frunzelor,
Închiși ținând și foarte strânși
Ochii, de teama iernii plânși.
E prima dimineață-n care,
Din prea sărate-n mai amare
Decât pelinul s-au schimbat,
De lacrimi zic, și-au înghețat.
Oricât îi țin închiși, n-au cum,
De ochii mei vorbesc acum,
Să vadă visul care-i ține:
Că vara ce s-a dus, revine.
poezie de Marius Robu (7 noiembrie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.