Unjusa, ploaie de toamnă
Sub o pânză fină de ceață
gânditori somnoroși cu ochi visători
privesc cerul
Ei spun că de fapt au fost trei dar unul dintre ei s-a urcat
și-a trecut marginea stâncii
Cei doi Buddha au încă spinările lipite de
piatră
într-o zi le va veni rândul să se înalțe
și se va naște o lume nouă
Pe străzile din Seul
bărbați tineri femei tinere
fragmentează timpul,
agățându-se de secunde
Vânzând cumpărând
Creând inventând căutând
Ei se gândesc încă la cei doi Buddha
visând pe munte
la Unjusa
Coloane de nori
ridicându-se în mijlocul frunzelor roșii ale toamnei?
Căutând alergând
Apucând cărând
Cei doi Buddha
cu chipuri de Loa*
cu viziuni de șamani
visează oare-n nesomnul lor
la marile magazine din piața Dongdaemun
la literele din neon la fel de numeroase
ca ramurile pădurii?
Pe cealaltă parte a lumii
pe cealaltă parte mării
o țară dărăpănată
o țară oarbă
în ghearele fricii
Cumpărând vânzând
văzând
prevestind
zigzagând noaptea
când Seulul este luminat...
*Loa - spirite din mitologia haitiană.
poezie de J.M.G. Le Clezio, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.