Labirint

Iubirea noastră, ştii, a fost o povară,
Şi uneori mai spuneam vorbe de ocară
În relaţia noastră, tu ştii că nu mint,
Eram şoricelul cel alb din labirint.

Din acel labirint, de vroiam să scap,
Trebuia să fiu cuminte, să te împac
Să fac pe plac in orice-împrejurare
Să spun prezent, la munte şi la mare.

Mergeam la turci, greci, sau ciprioti,
Tine-te după mine, fraiere daca poţi
Când aterizam şi coboram din avion
Vroiai direct în cazinou la Hilton.

Apoi în Marriot sau Athenee Palace
Aveam portofelul un pic cam gras
Şi aveai grijă, chestie de orientare
Să redevină la dimensiuni normale.

Pâna-ntr-o zi când am spus: ajunge,
Vaca pe taur nu-l va mai împunge
Si, iată nu demult, de la un timp,
Şoricelul cel alb ieşi din labirint.

poezie de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Votează! | Copiază!