Speranța... cuvintelor
Arunc năframa
cuvintelor mele
peste norii grei ai tristeții
și dintr-o dată
răsare curcubeul speranței
împrăștiind în jur
doar lumină și culoare
și atunci aud în gând
o voce blândă
ce-mi șoptește:
"Speranța nu moare..."
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.