Adus de spate
merge târșit prin laborator
gândind o poțiune izbăvitoare
să readucă frumusețe
și tinerețe propriului corp
obosit de trecerea anilor
cade absent pe gânduri
prăbușit într-un jilț vechi
imaginea fetei nu-i dă pace
simte gura uscată și limba
umflată aproape că-i sparge
dinții cariați degeaba
caută formula într-o carte roasă
dacă greșește din nou
o să zacă câteva luni
îndurând transformarea
meditația este întreruptă brusc
de șobolanii veniți în vizită
își cer drepturile și sunt gălăgioși
în stare să roadă ziduri
să atace tot ce găsesc
trebuie să-i pună la respect
ultima dată a lichidat toată sămânța lor
din bătrânul oraș
erau și paznici buni când erau
instruiți și supuși orbește
încerca să contacteze comitetul lor
nu se făcea înțeles
adus de spate încercat
de anxietate mergea greoi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.