Erezia mâinii drepte
Pornește absența spre noi demarează
în trombă singurătatea marea singură
tate zeroul absolut
Așteptat(ă) de toți
Hulit(ă) cu harfa și flautul fermecat
Suflet somnambul cărat cu trenul de
marfă al disperării Totuși creaua de
transmisie a divinității
pe la
hopurile etice
își mai face simțită prezența
luminoasă
Cad din pat în pat
din
lac
în
puț
Brusc
din crăpăturile inexistenței
ies la suprafață
primii monștri ocazionali
marfă ieftină promoțională
Picioare pline de noroi stelar
bâjbâiesc după ajutor
Cadavrul lui Dumnezeu duhnește a nemurire
cale de-o poștă
Doamne unde duce mâna mea dreaptă
Roua îmi fierbe pe buze
Soarele răsare printre dinții înleștați de ură
poezie de Costel Zăgan din Evadați din zăpadă , Editura Inspirescu (2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.