Pasărea de curte

jumulită cu artă în acel
orăşel amărât din vise
decadente care mirosea a flori
moarte şi a ploaie şi veri
trecute cu chiu cu vai
şi cântece ademenitoare
care-ţi aminteau de vremuri
îndepărtate unde pasărea
de curte mergea făloasă
prin oraşul acela monstruos
unde vânătorii erau trădători vicleni
un secret păstrat pentru scurtă vreme
apoi scris pe zăpada semitopită
la foc mic aprins în vreo două sute
de case şi nici măcar o stradă iluminată
unde apusul soarelui bătea
în pene de ziceai că e blindaj
de oţel inoxidabil
schiţă timidă a unui ucenic
beat de dimineaţă până seara
era o revelaţie - arta
un miracol în care viaţa pulsa
sângele creaţiei - o poezie
scrisă cu o mulţime de creioane

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!