Apăsător...
Întunericul mă sugrumă...
Mă dor tăcerile, da!
Se prabușesc munții de sânge
Din inima mea.
Mă doare liniștea
Ascunsă-n timpane,
Mă agasează tic-tac-ul ce bate
Ritmul tăcerii
Încă un pas către moarte.
Mă dor încheieturile vântului
Ce foșnește în suflet
Teamă și urlet.
Toate mă dor! Și mă tem
Ca de cel mai aprig blestem,
Că n-am puterea să mor,
Ci voi trăi repetat
Istoria lutului ce trup s-a creat.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Rodica Nicoleta Ion. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.