Ca românul nu-i niciunul (pamflet)
Ca românul nu-i niciunul,
Vanitos precum păunul;
Cică n-are-asemănare
Cât e Pământul de mare.
Ca românul nu-i niciunul
De certat rău cu săpunul
Și, ca Iuda, jur pe sfinți,
Să te vândă pe arginți.
Ca românul nu-i niciunul
Se se-ndoaie ca alunul,
Să suporte tirania,
Să trădeze România.
Ca românul nu-i niciunul
Ca să facă pe nebunul,
Să-și dea multă importanță
Și să-arate aroganță.
Ca românul nu-i niciunul,
Fac doar mulți ce poate unul;
E cu nasul tot pe sus,
Cică-i ca toți mai presus.
Cu pamfletul și-al meu glas,
Eu vreau să-i mai tai din nas,
Să învețe modestia,
Să iubească România.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (1 aprilie 2021)
Adăugat de Gheorghe BUDOI
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre România
- poezii despre învățătură
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre păuni
- poezii despre promisiuni
- poezii despre nebunie
- poezii despre modestie
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.