O minune

Ţăranii-mi spun, cinstiţi la vorbă,
Că-s oameni drepţi şi buni:
"Pădurea asta e vestită,
Vestită în minuni!...

Atâţia suferinzi făcut-a
De viaţă s-aibă parte,
Când se credeau ajunşi aproape
De ne-ndurata moarte.

Din multe locuri depărtate,
Vin oameni ca s-o vază,
Şi de mândreţea-i fără seamăn,
Adânc se minunează!"

Ascult şi-ncep să cred ca dânşii
Minunile aceste,
Cum un copil se-nfiorează
De orice şi ce poveste.

Dar aş voi să-ntreb pe unul,
— El singur doar mi-o spune,
Dac-ar putea ca să mai facă
Pădurea o minune:

Să-mi risipească stolul negru
De nopţi şi zile rele,
Şi să-mi redea nemărginitul
Iluziilor mele!...

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!