Sonetul 97
A fost precum o iarnă despărțirea
De tine, care faci anul să zboare!
Ce frig mi-a fost, ce sumbră a fost trăirea,
Ca un bătrân Decembrie ce moare!
Și totuși a trecut numai o vară,
Iar toamna-a fost fertilă, însărcinată,
Precum o curtezană prima oară
Sau ca vădana cea însingurată.
Dar mi-a părut această abundență
Ca un bastard cu așteptări pierdute,
Căci vara vrea să simtă a ta prezență,
Dar tu nu ești și păsările-s mute.
Sau uneori mai cântă, dar cu jale,
Că frunza-i moartă, iarna vine agale.
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre moarte, poezii despre iarnă, poezii despre trecut, poezii despre timp, poezii despre prostituție, poezii despre muzică sau poezii despre bătrânețe
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.