Sonetul 94
Cei care pot răni, dar se abțin
Și nu fac ce arată permanent,
Ce-i mișcă pe-alții, dar ei stânci devin,
Reci, imobili, trăind indiferent;
Aceștia haruri multe moștenesc
Și se-ngrijesc de tot ce li s-a dat;
Chipul lor mândru bine-și stăpânesc
Și îl expun să fie admirat.
Florile verii dulce înfloresc
Doar pentru ele, după care mor,
Dar dacă înăuntru putrezesc,
Chiar și ciulinul pare încântător.
Dulce-n amar prin faptă s-a schimbat;
Crinii miros urât când s-au stricat.
sonet de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi și următoarele:
- poezii despre flori
- poezii despre vară
- poezii despre urâțenie
- poezii despre stânci
- poezii despre schimbare
- poezii despre mândrie
- poezii despre moștenire
- poezii despre moarte
- poezii despre devenire
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.