Inima nu-mi dă pace
de-o vreme încoace
și n-am ce-i face
tu ești medicamentul
trebuie să apelez la tine
chiar în exces tot bine-mi faci
zâmbetul tău e un tren
care ajunge în gara mea pustie
numai rugină și var căzut
plin de mărăcini și puf de păpădie
pe unicul peron un trandafir uscat
vis balsam pentru inimă
ketamină și whisky contrafăcut
trag ultimul joint
tac și ascult vântul cum rupe ramul
viața merge înainte în adâncul ochilor
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vasile Culidiuc. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.